Acte necesare stare civila

- ÎNREGISTRAREA NAŞTERILOR

Înregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.
Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:
• 15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
• 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
• 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile;
• 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.
În termenele prevăzute la lit. a), b) şi d) se cuprinde atât ziua naşterii, respectiv a găsirii, cât şi ziua în care se face declaraţia.

Cine poate declara naşterea?

Declararea naşterii se poate face de oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalului din unitatea medicală în care a avut loc naşterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunoştinţă despre naşterea unui copil.

2. Copii rezultați din căsătorie

Actele necesare:
- certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
- certificatului de căsătorie al părinţilor copilului original şi fotocopie,
- actele de identitate ale părinţilor original şi fotocopie, după caz şi al declarantului;
- în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului;
- declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor:
- în situaţia în care declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, în cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii:
- declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în cazul în care părinţii copilului au nume de familie diferite, semnată de ambii părinţi, din care să rezulte numele şi prenumele copilului.

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, primarul localităţii unde se înregistrează naşterea, prin dispoziţie va decide numele copilului.
Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale certificatului de căsătorie.

3. Mamă necăsătorită (copil din afara căsătoriei)

Acte necesare:
• certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
• certificatul de naştere al mamei copilului original şi fotocopie;actul de identitate al mamei original şi fotocopie;declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al mamei;
• declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declararea naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii.
Actul de identitate al mamei şi după caz, al declarantului, se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate şi al certificatului de naştere.

4. Părinţi necăsătoriţi (copil din afara căsătoriei) când declaraţia de recunoaştere se face în momentul înregistrării naşterii

Actele necesare:
• certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
• certificatul de naştere al mamei şi al tatălui copilului original şi fotocopie;
• buletinul de identitate al mamei şi al tatălui original şi fotocopie;
• declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea sau la notarul public, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal
• în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului
• declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor
• declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declararea naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii
În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, primarul localităţii unde se înregistrează naşterea, prin dispoziţie va decide numele copilului.
Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale certificatelor de naştere.

5. Copil născut mort

Înregistrarea copiilor născuţi morţi se face în termen de 3 zile de la data naşterii.
În cazul copilului născut viu, care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile, înregistrarea naşterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului.

6. Unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini

Actele necesare:
• certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea,
• paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni străini, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;
• certificatul de căsătorie al părinţilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă părinţii sunt căsătoriţi; originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6).din HG 64/2011;
• în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului;
• declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor;
• declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii;
• în cazul în care părinţii copilului au nume de familie diferite, declaraţie scrisă, semnată de ambii părinţi, din care să rezulte numele şi prenumele copilului,

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, primarul localităţii unde se înregistrează naşterea, prin dispoziţie va decide numele copilului.

7. În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani

Actele necesare:
• certificatul medical constatator al naşterii, eliberat de unitatea sanitară în care a avut loc naşterea;
• certificatul de naştere al mamei şi al tatălui copilului original şi fotocopie;
• cartea de identitate a mamei şi a tatălui original şi fotocopie;
• actul de identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinţii copilului;
• declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea sau la notarul public, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei; în cazul tatălui minor acesta este asistat de reprezentantul legal;
• în situaţia în care părinţii au domicilii diferite în actele de identitate, declaraţie privind domiciliul copilului,
• declaraţie privind naţionalitatea copilului şi al părinţilor;
• declaraţie scrisă pe proprie răspundere, în situaţia în care declaraţia naşterii a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii. În cuprinsul declaraţiei se menţionează motivul întîrzierii.

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la numele copilului, primarul localităţii unde se înregistrează naşterea, prin dispoziţie va decide numele copilului.

Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale certificatelor de naştere.

Toate formularele pot fi obținute de la ofiterul stării civile și vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

 

ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI

De cine şi unde se declară căsătoria?

Art. 41 din HG. 64/2011 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, prevede următoarele:
- 1. Declaraţia de căsătorie, se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria locului de domiciliu ori de reşedinţă al unuia dintre ei.
- 2. În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în unitatea administrativ-teritorială unde urmează a se încheia căsătoria, el poate face declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află, care o va transmite, în termen de 48 de ore, la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.
- 3. Persoanele arestate sau condamnate, în baza unor mandate de arestare ori de executare a pedepsei privative de libertate, pe timpul măsurii arestării şi executării pedepsei pot depune declaraţia de căsătorie la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria în a cărei rază administrativ-teritorială se găseşte sediul arestului/penitenciarului, care va fi şi competentă să o încheie, cu respectarea prevederilor alin. (1), indiferent de domiciliul sau reşedinţa viitorilor soţi.

Cine se poate căsători ?

Art. 272 din Legea 287/2009 privind Codul civil, rep. cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele:
(1) Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani.
(2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi sau, după caz, a tutorelui şi cu autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.

Art. 274 din Legea 287/2009 - Codul civil, prevede următoarele:
(1) Este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.
(2) Pentru motive temeinice, căsătoria între rudele în linie colaterală de gradul al patrulea poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea.

În ce termen se poate oficia căsătoria ?

Art. 49 din HG 64/2011 privind Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă.
(1) Căsătoria se încheie la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.
(2) În cazul prevăzut de art. 41 alin. (4), termenul de 10 zile se socoteşte de la data de când s-a primit declaraţia la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unde urmează a se încheia căsătoria.
(3) Căsătoria se poate încheia înaintea expirării termenului de 10 zile, dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, numai cu aprobarea primarului; documentele justificative se păstrează la dosarul de căsătorie.
(4) După expirarea termenului de 10 zile, căsătoria se poate încheia, numai cu aprobarea primarului, pentru situaţii temeinic justificate, însă numai până la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale, referitoare la starea sănătăţii viitorilor soţi; în cazul expirării termenului de valabilitate a acestora, viitorii soţi sunt obligaţi să obţină şi să depună certificate medicale valabile.

Art. 27 din Legea 119 / 1996 - cu privire la actele de stare civilă, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie.

Neprezentarea ambilor soţi la depunerea actelor la data stabilită sau dacă dosarul de căsătorie este incomplet atrage după sine neîncheierea căsătoriei la data stabilită.

 

Actele necesare pentru încheierea căsătoriei dintre doi cetăţeni români care sunt la prima căsătorie:
• actul de identitate în original şi fotocopie;
• certificatul de naştere în original şi în fotocopie;
• certificatul medical privind starea sănătăţii, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători;
• fotocopie după actele de identitate a doi martori, (persoane cu vârsta peste 18ani, cu carte de identitate valabile care să fie prezente la data încheierii căsătoriei);

După caz, vor prezenta şi următoarele acte:
• certificatul de deces al soţului în original şi în fotocopie;
• sentinţa de divorţ în original şi în fotocopie, cu menţiunea că aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă;
• declaraţia notarială privind starea civilă al soţului dacă se legitimează cu paşaport CRDS;
• avizul medical, încuviinţarea părinţilor ori, a tutorelui şi autorizarea Instanţei de Tutelă în cazul minorului cu vârsta de minimum 16 ani;
• autorizarea Instanţei de Tutelă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea în cazul căsătoriei între rudele în linie colaterală de gradul al IV-lea;
• proces-verbal încheiat de către ofiţerul stării civile şi un interpret autorizat, în cazul în care unul dintre viitori soţi este surdo-mut;
• fotocopie după autorizaţia interpretului;
• fotocopie după actul de identitate al interpretului;
• aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie ( în situaţii justificate, dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, anexându-se documente justificative);
• aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei după împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, dar numai până la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor medicale (de 14 zile de la data emiterii lor), în situaţii justificate (dacă starea de sănătate a unuia dintre soţi impune aceasta, anexându-se documente justificative);
• aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, în cazul persoanelor netransportabile sau a celor aflate în detenţie, anexându-se documente justificative;
• aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a unităţii administrative-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria.

Toate formularele pot fi obținute de la ofiterul stării civile și vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

- ÎNREGISTRAREA DECESELOR

Termenul legal de înregistrare a deceselor este de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, în acest termen se cuprind atât ziua în care s-a produs decesul cât şi ziua în care se face declaraţia. În cazul depăşirii termenului legal de 3 zile, înregistrarea decesului se face cu aprobarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, care eliberează o dovadă în acest sens.

Înregistrarea se face pe baza declaraţiei verbale facută de membri familiei decedatului sau, în lipsa acestora, de una dintre următoarele persoane:
a. medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul;
b. orice persoană care are cunoştinţă despre deces.

Actele necesare

Când decesul se datorează unor cauze naturale, pentru înregistrarea decesului declarantul trebuie să prezinte următoarele acte:
• certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregitrare, data certă, semnătura şi parafa medicului, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, în care trebuie consemnată cu majuscule cauza decesului, fără prescurtări şi corecturi;
• actul de identitate al decedatului;
• certificatul de naştere al decedatului;
• certificatul de căsătorie al decedatului; (dacă este cazul)
• livretul militar sau adeverinţa de recrutare ale celui decedat; (dacă este cazul)
• fotocopia actului de identitate al declarantului;

Când decesul se datorează unei cauze violente, accident sau sinucidere.

În acest caz, înregistrarea decesului se face în termen de 48 ore de la data producerii, termen care este socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului, iar pentru înregistrarea decesului declarantul trebuie să prezinte următoarele acte:
• certificatul medical constatator al decesului, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregitrare, data certă, semnătura şi parafa medicului, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, în care trebuie consemnată cu majuscule cauza decesului, fără prescurtări şi corecturi;
• dovada eliberată de poliţie sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces;
• actul de identitate al decedatului;
• certificatul de naştere al decedatului;
• certificatul de căsătorie al decedatului; (dacă este cazul)
• livretul militar sau adeverinţa de recrutare ale celui decedat; (dacă este cazul)
• fotocopia actului de identitate al declarantului.

Toate formularele pot fi obținute de la ofiterul stării civile și vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă

- TRANSCRIERI CERTIFICATE DE NAŞTERE ÎNREGISTRATE ÎN STRĂINĂTATE
Pentru minorii a căror părinţi au avut sau au domiciliul în comuna Poienești
În cazul copiilor a căror naştere s-a produs în străinătate şi care au fost înregistraţi la autorităţile străine competente, părinţii cetăţeni români, sunt obligaţi în termen de 6 luni de la data întoarcerii în ţară, să ceară transcrierea certificatelor de naştere străine în actele de naştere româneşti, la ultimul domiciliu pe care l-au avut sau îl au în ţară.
Actele necesare:
• adeverinţă privind ultimul domiciliu în România pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate;
• fotocopie după paşaportul românesc;
• fotocopii a actelor de identitate ale părinţilor;
• fotocopie după certificatele de naştere a părinţilor;
• fotocopie a certificatului de căsătorie al părinţilor ( dacă aceştia sunt căsătoriţi);
• certificatul de naştere original APOSTILAT sau SUPRALEGALIZAT după caz, extrasul de naştere original APOSTILAT sau SUPRALEGALIZAT după caz, sau etras de naştere multilingve conform convenţiei de la Viena 08.09.1976;
• fotocopie a certificatului de naştere original;
• traducere în limba română la un traducător autorizat din România şi legalizarea traducerii la un notar public din România;
• Procură specială de reprezentare în cazul în care părintele copilului nu se poate prezenta personal, dată de părintele care are sau a avut domiciliul în com.Poienești, prin care persoana împuternicită are dreptul să ceară aprobarea transcrierii în actele de stare civilă române, a certificatului de naştere străin şi să obţină un certificat de naştere românesc, procura se poate legaliza:
1. la birourile notariale, din România,
2. sau la Ambasada ori Consulatul României din ţara de reşedinţă al părintelui,
3. sau poate fi întocmită şi de un notar public străin, caz în care procura se supralegalizează, apostilează la tibunalul locului de reledinţă- conform Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961.
• Act de identitate în original şi fotocopie al persoanei împuternicite dacă este cazul.
În situaţia în care unul dintre părinţi este cetăţean străin, sunt necesare şi următoarele documentele:
1. paşaportul părintelui cetăţean străin, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare;
2. certificatul de naştere al părintelui cetăţean străin şi traducerea legalizată a acestuia, originalul certificatului şi traducerea acestuia vor fi apostilate / supralegalizate conform art. 72 alin. (6);

Toate formularele pot fi obținute de la ofiterul stării civile și vor fi semnate în faţa ofiţerului de stare civilă.

- TRANSCRIEREA CERTIFICATULUI DE CĂSĂTORIE ÎNCHEIATĂ ÎN STRĂINĂTATE

Această activitate are drept scop recunoaşterea juridică de către statul român a căsătoriei încheiate în străinătate şi poate realiza doar în baza cererii unuia dintre soţi depusă la ultimul domiciliu din tară.
Art. 72 alin. (1) din H.G. 64/2011 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, prevede faptul că actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite în străinătate la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.

Actele necesare transcrierii certificatului sau extrasului de căsătorie:
• cerere din partea solicitantului;
• certificatul sau extrasul de căsătorie original emis de autorităţile competente din străinătate, întocmite conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică la care România este parte;
• fotocopie a certificatului de căsătorie sau extrasului de căsătorie;
• traducerea în limba română legalizată de către un notar public din România a certificatului de căsătorie;
• declaraţii notariale, din partea ambilor soţi, dacă sunt cetăţeni români, sau numai a soţului cetăţean român, cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate nu se face referire la numele soţilor pe care îl vor purta după încheierea căsătoriei;
• declaraţie notarială privind regimul matrimonial ales (comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională) în situaţia când aceasta NU este înscrisă în certificatul de căsătorie;
• certificatele de naştere al soţilor în original, fotocopii ale acestora respectiv dacă este cazul traducere legalizată după certificatul de naştere al soţului cetăţean străin;
• declaraţie cu privire la faptul că nu s-a mai solicitat transcrierea/înscrierea căsătoriei în actele de stare civilă româneşti;
• declaraţie pe proprie răspundere, privind naţionalitatea soţilor.

După caz se vor mai depune şi următoarele acte:
• cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau buletinul de identitate, petru cetăţenii români cu domiciliul în comuna Poienești, orginal şi fotocopie;
• paşaport CRDS, eliberat de autorităţile române pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate, orginal şi fotocopie;
• titlu de călătorie pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate, orginal şi fotocopie;
• paşaport CRDS expirat, orginal şi fotocopie;
• adeverinţa privind ultimul domiciliu din ţară, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinătate, orginal şi fotocopie
• adeverinţă de cetăţenie, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinatate şi care nu pot face dovada cetăţeniei române, eliberată de către Direcţia Generală de Paşapoarte Bucureşti, Str. Nicolae Iorga nr. 29, sector I, Bucureşti;
• sentinţa de divorţ, rămasă definitivă şi irevocabilă, legalizată conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România (daca divorţul a fost pronunţat în străinătate), fotocopie şi traducerea în limba română legalizată, dacă este cazul;
• certificatul de deces al fostului soţ, legalizat conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România (dacă decesul a fost înregistrat în străinătate), fotocopie şi traducerea în limba româna legalizată, dacă este cazul;
• procura specială de reprezentare la serviciul Starea civilă, în vederea transcrierii certificatului de căsătorie din străinătate în actele de stare civilă române precum şi pentru obţinerea certificatului de căsătorie românesc şi ridicarea certificatului de căsătorie străin, în cazul în care nici unul dintre soţi nu poate depune cererea;
• fotocopie după actul de identitate al persoanei împuternicite;

Observaţii (cazuri speciale)
• În situaţia în care, unul dintre soţi - cetăţean român, a încheiat o căsătorie anterioară, în urma careia a dobândit numele de familie a celuilalt soţ, nume cu care a intrat în următoarea căsătorie, va fi obligatoriu să se înregistreze întâi prima căsătorie şi desfacerea acesteia prin divorţ sau decesul soţului.
• Dacă unul dintre soţi, cetăţean român şi-a schimbat în orice mod numele de familie sau prenumele, altfel decât sunt ele înscrise în actele de stare civilă române, persoana va trebui mai întâi să solicite aprobarea înscrierii prin menţiune în actele de stare civilă române, pe baza actelor originale de schimbare a numelui sau prenumelui, legalizate conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România, a schimbărilor intervenite cu privire la nume şi prenume, cererea se depune la primăria care are în păstrare actul de stare civilă ce se cere a fi modificat. Vezi secţiunea cu privire la schimbul de nume.
• În cazul unei căsătorii încheiate în străinătate care nu a fost transcrisă în registrele de stare civilă române şi care s-a desfăcut prin divorţ sau prin decesul soţului, înregistrarea acesteia prin menţiune, se va face la primăria unde este înregistrat actul de naştere al persoanei în cauză, fie personal sau prin împuternicit.

Procura de reprezentare, declaraţiile, traducerile actelor şi legalizarea acestora se pot face:
• la un notar public din România;
• la oficiile diplomatice ale României din ţara de reşedinţă a solicitantului ;
• sau întocmite de notari publici străini şi legalizate conform tratatelor, convenţiilor sau a acordurilor de asistenţă juridică încheiate de România (în acest caz se solicită şi traducere legalizată în limba română).

- TRANSCRIEREA CERTIFICATELOR DE DECES STRĂINE

Această activitate are drept scop recunoaşterea juridică de către statul român a căsătoriei încheiate în străinătate şi poate realiza doar în baza cererii unuia dintre soţi depusă la ultimul domiciliu din tară.
Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine, au putere doveditoare în ţară numai dacă sunt înscrise în registrele de stare civilă române. Transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliul al solicitantului, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei. Cetăţeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului sau a extrasului de stare civilă, să ceară transcrirea acestor acte.

În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului.

Pentru transcrierea certificatului de deces, solicitantul va depune la compartimentul Starea civilă următoarele documente:
• certificatul sau extrasul de deces străin în original, care trebuie să fie după caz apostilat sau supralegalizat, conform conventiei de la Haga sau extrasul multilingv;
• traducerea în limba română, legalizată de un notar public din Romania, a certificatului sau extrasului de deces (extrasul multiling nu necesită apostilă şi traducere legalizată);
• o fotocopie a documentului original;
• original şi fotocopii a certificatelor de naştere şi de căsătorie ale persoanei decedate;
• original şi fotocopie a actului de identitate a persoanei decedate;
• fotocopie a actului de identitate a persoanei care solicită transcrierea certificatului de deces.

Persoana îndreptăţită să solicite aprobarea transcrierii decesului trebuie să aibă sau să fi avut ultimul domiciliu în comuna Poienești, înainte de plecarea definitivă din ţară.

- RECTIFICAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ

Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul Dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor.
Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea, însoţită de actele doveditoare, se depune la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu al solicitantului.

Actele doveditoare depuse de de către persoana interesată, pot fi după caz următoarele:
• certificatele de naştere şi după caz de căsătorie ale persoanei a cărei acte se rectifică şi fotocopii ale acestora;
• certificatele de naştere şi după caz de căsătorie ale părinţilor persoanei a cărei acte se rectifică şi fotocopii ale acestora;
• certificatele de naştere, căsătorie şi deces, în cazul rectificării actelor de stare civilă aparţinând unei persoane decedate şi fotocopii ale acestora;
• actul de identitate fotocopie a acestuia;
• dispoziţii/decizii de schimbare a numelui/prenumelui şi fotocopii ale acestora;
• sentinţe judecătoreşti şi fotocopii ale acestora;
• alte acte doveditoare, după caz.
Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile prin emiterea Dispoziţiei primarului, aceasta comunicandu-se solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.
Dispoziţia primarului poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii.

Actele de stare civilă române întocmite ca urmare a transcrierii/înscrierii în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă încheiate în străinătate se rectifică numai în următoarele situaţii:
• când eroarea se datorează ofiţerului de stare civilă care a înscris/transcris actul;
• când eroarea se datorează traducerii prezentate.

 

- DIVORŢUL PRIN ACORDUL SOŢILOR
Ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi.

Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.

În cererea de divorţ soţii declară pe proprie răspundere că:
• sunt de acord cu desfacerea căsătoriei;
• nu au copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi;
• niciunul dintre soţi nu este pus sub interdicţie;
• nu au mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei.

La depunerea cererii de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat solicită soţilor următoarele documente:
• certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi fotocopie;
• documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi fotocopie.

În cazul cetăţenilor străini certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate conform convenţiilor internaţionale şi tratatelor încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.

În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorţ se face în prezenţa unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Dovada identităţii se poate face, de către soţi, cu unul dintre următoarele documente:
• pentru cetăţenii români - cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul, care să se afle în termenul de valabilitate, atât la momentul depunerii cererii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
• pentru cetăţenii Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European - documentul de identitate sau paşaportul, emis de statul aparţinător;
• pentru apatrizi - paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporar sau permanent, după caz;
• pentru cetăţenii străini din statele terţe - paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să fie valabilă atât la data depunerii cât şi la data eliberării certificatului de divorţ;
• pentru cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România - document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 sau, după caz, document de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară - protecţie umanitar condiţionată;
• pentru cetăţenii străini solicitanţi de azil în România - paşaport emis de statul ai căror cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate.
Ofiţerul de stare civilă delegat înregistrează cererea de divorţ în ziua în care a fost primită şi acordă soţilor un termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice dacă soţii stăruie să divorţeze, vor da o nouă declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat.

Ofiţerul de stare civilă delegat constată desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi eliberează certificatul de divorţ, document ce va fi înmânat foştilor soţi într-un termen maxim de 5 zile lucrătoare.

În caz de pierdere, distrugere sau furt al certificatului de divorţ, ofiţerul de stare civilă delegat eliberează un duplicat, conform cu originalul aflat în arhiva proprie, în baza cererii formulate de către unul dintre foştii soţi, personal sau prin împuternicit cu procură specială. Cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare dosarul de divorţ.

- ELIBERAREA LIVRETELOR DE FAMILIE

Livretul de familie este documentul care cuprinde principalele date cu privire la componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii lor legali.
Acesta este netransmisibil şi serveşte la acordarea drepturilor reglementate prin lege.
Livretul de familie se eliberează, gratuit, de către serviciul de stare civilă a consiliului local în a cărui rază teritorială are domiciliul reprezentantul familiei.

Acte necesare
• Cerere;
• actele de identitate ale membrilor familiei originale şi fotocopii;
• certificatul de căsătorie al soţilor original şi copie xerox;
• certificatul de naştere al părintelui necăsătorit şi copie xerox;
• sentinţa de divorţ definitivă, dacă este cazul, original şi copie xerox;
• certificatul de deces al unuia dintre soţi, dacă este cazul, original şi copie xerox
• certificatele de naştere ale copiilor, originale şi fotocopii
• documentele care atestă modificarea relaţiilor de autoritate parentală, încredinţare sau plasament familial al copiilor;
• decizii de schimbare a numelui şi/sau prenumelui ca urmare a divorţului sau schimbării pe cale administrativă.

 

o ELIBERARE ACTE DE IDENTITATE

- ACTE NECESARE ÎN CAZUL SCHIMBĂRII DOMICILIULUI
• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• actul de identitate şi cartea de alegător, dacă este cazul;
• ccertificatul de naştere, original şi copie;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original şi copie;
• hotărârea de divorț, definitivăşi irevocabilă, după caz, original şi copie;
• certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original şi copie;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original şi copie;
• documentul care face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliberării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțământul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• chitanță reprezentând contravaloarea serviciului;

Atenție! Actele de stare civilă prezentate trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

- ELIBERAREA PRIMULUI ACT DE IDENTITATE DUPĂ ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 18 ANI
Documente necesare:
• Cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• Certificatul de naştere, original şi copie. Certificatul prezentat trebuie să fie lizibil, să nu fie deteriorat sau reconstituit prin lipire.
• Documentul cu care p ărintele/reprezentantul legal face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliber ării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emis ă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțământul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta, declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.
• Declarația unuia dintre părinți ori a unei terțe persoane, din care să rezulte faptul că identitatea declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu imaginea preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparține solicitantului;
• Fişa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului realizată de unitatea de poliție de la locul de domiciliu sau reşedință al solicitantului;
• Chitanța reprezentând contravaloarea serviciului.

- ELIBERAREA UNEI NOI CĂRȚI DE IDENTITATE CA URMARE A MODIFICĂRII DATELOR DE STARE CIVILĂ (CĂSĂTORIE, DIVORȚ, SCHIMBARE A NUMELUI/PRENUMELUI PE CALE ADMINISTRATIVĂ, RECTIFICARE A CERTIFICATULUI DE NAŞTERE SAU CĂSĂTORIE ETC)

• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• actul de identitate şi cartea de alegător, dacă este cazul;
• certificatul de naştere, original şi copie;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original şi copie;
• hotărârea de divorț, definitivăşi irevocabilă, după caz, original şi copie;
• certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original şi copie;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original şi copie; • documentul care face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliberării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțământul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta, declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• Chitanța reprezentând contravaloarea serviciului.

Atenție! Actele de stare civilă prezentate trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

- ACTE NECESARE PENTRU ELIBERAREA CĂRȚII DE IDENTITATE PROVIZORII, CÂND SOLICITANTUL NU POSEDĂ TOATE DOCUMENTELE NECESARE PENTRU ELIBERAREA CĂRȚII DE IDENTITATE

• Cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• Actul de identitate actual;
• 3 fotografii mărimea ¾ cm, cu bandă albă la bază de 7 mm;
• documentele pe care solicitantul le poate prezenta: certificatul de naştere, certificatul de căsătorie, dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
• chitanță;
• un document cu fotografie (paşaport, permis, diplomă de studii), în cazul în care solicitantul are actul de identitate pierdut, furat sau distrus.

- ACTE NECESARE PENTRU ELIBERAREA UNEI NOI CĂRȚI DE IDENTITATE ÎN CAZUL PIERDERII, FURTULUI, DISTRUGERII SAU DETERIORĂRII

• cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• dovadă eliberată de unitatea de poliție unde a fost reclamat furtul, dacă este cazul;
• un document emis de instituții sau autorități publice -paşaport, permis de conducere, legitimație de serviciu, livret militar ori diplomă de absolvire a unei instituții de învățământ, cu fotografie de dată recentă – original şi copie;
• certificatul de naştere al solicitantului, original şi copie;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original şi copie;
• hotărârea de divorț, definitivăşi irevocabilă, după caz, original şi copie;
• certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original şi copie;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original şi copie;
• documentul care face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliberării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțământul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta, declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• Chitanța reprezentând contravaloarea serviciului.

Atenție! Actele de stare civilă prezentate trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

- ACTE NECESARE PENTRU ELIBERAREA UNEI NOI CĂRȚI DE IDENTITATE ÎN CAZUL EXPIRĂRII SAU PRESCHIMBĂRII VECHIULUI ACT

• cerere pentru eliberarea actului de identitate;
• actul de identitate şi cartea de alegător, dacă este cazul;
• certificatul de naştere al solicitantului, original şi copie;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original şi copie;
• hotărârea de divorț, definitivăşi irevocabilă, dup ă caz, original şi copie;
• certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original şi copie;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original şi copie;
• documentul care face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliber ării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Prim ărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțământul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta, declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• Chitanța reprezentând contravaloarea serviciului.

Atenție! Actele de stare civilă prezentate trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

- ELIBERAREA CĂRȚII DE IDENTITATE LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 14 ANI

Documente necesare:
• Cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnată atât de minor, cât şi de părinte/reprezentant legal;
• Certificatul de naştere, original şi copie;
• Actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului legal;
• Certificat de căsătorie al părinților sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivăşi irevocabilă, în cazul în care părinții sunt divorțați, original şi copie;
• Documentul cu care părintele/reprezentantul legal face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliberării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât părinții minorului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțământul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta, declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• Chitanța reprezentând contravaloarea serviciului.
• Prezența obligatorie a unuia dintre părinți, a tutorelui sau a reprezentantului legal.

Atenție! Actele de stare civilă prezentate (certificat de naştere, certificatul de căsătorie părinți) trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

 

- ACTE NECESARE PENTRU ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE CA URMARE A SCHIMBĂRII DOMICILIULUI DIN STRĂINĂTATE ÎN ROMÂNIA

• cerere pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
• certificatul de naştere, original şi copie;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original şi copie;
• hotărârea de divorț, definitivăşi irevocabilă, după caz, original şi copie;
• certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original şi copie;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mic ă de 14 ani, după caz, original şi copie;
• documentul care face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliberării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțămîntul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• paşaportul românesc valabil sau expirat ori certificatul constatator privind dobândirea cetățeniei române, emis de Ministerul Justiției sau de misiunile diplomatice ori de oficiile consulare ale României din străinătate, original şi copie;
• actul de identitate şi/sau paşaportul , eliberate de autoritățile străine, original şi copie;
• chitanță reprezentând contravaloarea serviciului.

Atenție! Actele de stare civilă prezentate (certificat de naştere, certificatul de căsătorie părinți) trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

 

- ELIBERAREA PRIMULUI ACT DE IDENTITATE LA DOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE

Documente necesare:
• Cererea pentru eliberarea actului de identitate;
• Certificatul constatator eliberat de Ministerul Justiției ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, original şi 2 copii; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu sunt înscrişi în certificatul constatator care atestă dobândirea cetațeniei de către unul dintre părinți, aceştia sunt îndrumați pentru clarificarea cetățeniei către Ministerul Justiției:
• Certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dac ă este cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetățenia română împreună cu părinții, original şi copie (certificatele trebuie să fie eliberate de autoritațile române). Actele de stare civil ă prezentate trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

• Documentul care face dovada adresei de domiciliu, original şi copie

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre urm ătoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliberării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțământul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• Un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identitații, respective: paşaport, permis de conducere sau act de identitate străin, original şi copie;

• Chitanța reprezentând contravaloarea serviciului.

La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză va preda permisul de şedere eliberat de Autoritatea pentru străini.

 

- ACTE NECESARE PENTRU ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE CA URMARE A SCHIMBĂRII DOMICILIULUI DIN STRĂINĂTATE ÎN ROMÂNIA

• cerere pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
• certificatul de naştere, original şi copie;
• certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original şi copie;
• hotărârea de divorț, definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie;
• certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original şi copie;
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, dup ă caz, original şi copie;
• documentul care face dovada adresei de domiciliu, original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face, de exemplu, cu unul dintre următoarele documente: contract de vânzare-cumpărare/extras de carte funciară valabil 30 de zile de la data eliberării/contract de schimb/contract de donație/certificat de moştenitor/adeverință emisă de Primărie; etc.

În cazul în care proprietarul imobilului este o altă persoană decât solicitantul actului, proprietarul imobilului se va prezenta pentru a-şi da consimțămîntul la ghişeul Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În cazul în care proprietarul nu se poate prezenta declarația de luare în spațiu se va da in fața notarului public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezența polițistului de la postul de poliție, pentru mediul rural.

• paşaportul românesc valabil sau expirat ori certificatul constatator privind dobândirea cetățeniei române, emis de Ministerul Justiției sau de misiunile diplomatice ori de oficiile consulare ale României din străinătate, original şi copie;
• actul de identitate şi/sau paşaportul , eliberate de autoritățile străine, original şi copie;
• chitanță reprezentând contravaloarea serviciului.

Atenție! Actele de stare civilă prezentate trebuie să fie lizibile, să nu fie deteriorate sau reconstituite prin lipire.

- DOVADA ADRESEI DE DOMICILIU
(SE POATE FACE DUPĂ CAZ PREZENTÂND UNUL DIN URMĂTOARELE DOCUMENTE, ÎN ORIGINAL ŞI FOTOCOPIE):

1. contract de vânzare – cumpărare;
2. extras de carte funciară - valabil 30 zile de la data eliberării;
3. contract de schimb;
4. contract de donație;
5. certificat de moştenitor;
6. în cazul persoanelor care au domiciliul în mediul rural, se pot prezenta cu adeverință emisă de primăria locului de domiciliu;
7. în cazul persoanelor care au domiciliul într-un imobilul din comuna Poienesti care este înregistrat în registrul agricol, pot prezenta adeverințe eliberate de Primăriacomunei Poienești;
8. alte documente care pot face dovada adresei de domiciliu.