CABANA OPRIȘIȚA

Foarte aproape de reședința de județ, la mai puţin de 20 de kilometri de municipiul Vaslui, în mijlocul unei păduri de stejari falnici se află cabana de vânătoare de la Oprişiţa.

Departe de zgomotul urban, cabana este locul perfect nu doar pentru amatorii de vânătoare, ci şi pentru cei care doresc să se bucure de liniştea din mijlocul pădurii.

Construită în anii 70, drept vilă de protocol pentru Nicolae Ceauşescu, cabana a fost folosită ani la rând de foştii nomenclaturişti şi mai apoi de mai marii judeţului pentru organizarea de petreceri private, de partid etc. Aflată în administrarea Direcţiei Silvice Vaslui, cabana de vânătoare de la Oprişiţa, considerată perla pădurilor vasluiene, a fost supusă unui proces de reabilitare în anul 2007.  Modernizată şi complet utilată, cabana a fost inclusă în circuitul turistic, dispunând de două camere single, una dublă, două apartamente şi două săli de conferinţe.

CABANA GÂDEASA

Una dintre cele mai frumoase cabane care poate gãzdui pe amatorii de vânãtoare, pescuit sau drumetii, cabana de la Gâdeasa a fost finalizatã la începutul anilor ’90, ulterior fiind modernizatã.

Situatã în apropiere de municipiul Vaslui, la 2 km de cabana de la Oprisita, si la doar unul de satul Florești, unde esteșsi mãnãstirea cu acelasi nume, cabana de vânãtoare de la Gâdeasa este ridicatã chiar pe malul lacului cu acelasi nume, cu o suprafatã de 2 ha, si unde amatorii de pescuit pot prinde capturi impresionante de crap, caras, sau rãpitor.

În plus, si amatorii de vânãtoare pot, în sezon, avea parte de capturi impresionante de iepuri, ciute sau mistreti. În plus, amatorii de drumetii prin naturã pot admira pãdurea de fag în mijlocul cãreia se aflã locatia. Cabana dispune de douã camere cu douã paturi, una cu patru paturi, sufragerie si bucãtãrie, dar si spatiu de mese exterior acoperit si amenajat, inclusiv de apã caldã si televizor.

MĂNĂSTIREA FLOREȘTI – ADEVĂRAT TEZAUR DE CIVILIZAȚIE TEHNICĂ ȘI EXPRIMARE ARTISTICĂ

Situată la 38 km nord-vest de Bârlad și la 32 km sud-vest de Vaslui. Dacă se folosește șoseaua Bârlad-Vaslui, ramificație stângă la Alexandru Vlahuță, sau șoseaua Vaslui-Bacău, ramificație stângă după ce se trece de Dragomirești, cu mijloacele de transport public se ajunge din Bârlad-Alexandru Vlahuță-Floreștisau din Vaslui până la Oprișița, după care 7 km pe jos până la Florești. Existăși variant Vaslui-Plopana-Bacău, cu ramificație Poienești, apoi stânga la mănăstire.

Așezământul este construit la marginea de vest a satului Florești având în jur dealurile Gâdisei la est, Popii la vest și Poienești la nord, acesta din urmă lasâdu-se spre sud.

Mănăstirea Floreşti, considerată a fi una dintre cele mai frumoase din zona Moldovei, locul unde domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost arestat şi închis în beci, înaintea promulgării legilor privind secularizarea averilor. Drumul spre mănăstire nu este uşor de parcurs, însă frumuseţea mănăstirii recent restaurate vă face să uitaţi de traseul dificil.

Beciurile în care Cuza a fost închis pot fi vizitate de turiștii curioşi.

Biserica este construită din cărămidă, pe fundație înaltă de piatră, în formă de cruce, forma arhitectonică fiind neogotică.

Spațiul este compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră la răsărit și câteuna la sud și nord. Naosul are absidele largi și adânci și primește lumina de la câte doua ferestre pe fiecare parte (sud, nord). Pronaosul, foarte spațios, este luminat de câte două ferestre pe fiecare parte (sud, nord). Pridvorul luminat de câte o fereastră pe fiecare parte (sud, nord) are intrarea prin vest, pe o ușă masivă metalică. Toate ferestrele sunt dublate, foarte înalte, cu ancadramente de piatră și grilaje metalice la exterior. Fațadele sunt din cărămidă aparentă, frumos rostuită, mortarul fiind din var cu adaos de pulbereși granule de cărămidă. Deasupra fundației, de jur-împrejur, este un brâu torsionat. Pardoseala din pridvor este din gresie ceramică, iar în biserică din pavele de lemn de stejar. Învelitoarea pe șarpantă din lemn de brad este din table galvanizată.

Clopotnița mănăstirii se află la 20 m sud-vest de mănăstire. Este o construcție înaltă din zid de cărămidă, cu trei etaje, cu gand de intrare, avănd câte o camera în fiecare parte și este acoperită cu tablă.

Mănăstirea Florești a fost înființată în anul 1590 de către vornicul Țării de Sus, Cârstea Ghenovici și jupâneasa sa Anghelina.

În anul 1686, Gavriliță Costache, vornicul Țării de Jos, nepot al lui Cârstea Ghenovici, începe o nouă construcție, dar murind, aceasta este terminată de fiii săi, Vasile Costache, vornicul cel mare, Antioh Jora, hatmanul, și LupuCostache, vel-vistiernicul, înanul 1694, 20 Iulie, precum arată pisania bisericii.

Pictura a aparținut zugravului Mihail. Cutremurele din anii 1738 și 1802 au afectat greu construcția și Mitropolitul Veniamin Costache este nevoit să o închine mănăstirii Esfigmenou din Muntele Athos. Arhimandridul Nil, egumenul grec (1843-1863) al acestei mănăstiri, începe construcția marii bisericiși al clopotnițeipe 1843-1844.

Palatul Egumenic este construit la vest de pridvorul în anul 1858, iar în 1881 devine spital rural. În urma secularizării averilor mănăstirești, egumenul Nil pleacă la Muntele Athos și biserica rămâne neterminată. În 1873 se aprobă reînceperea lucrărilor după studiile arhitectonice ale arhitectului Burelli. Lucrările încep în 1879 și se termină în 1883.

A fost sfințită la 20 Iulie 1883 de Arhimandridul Nectarie Tomescu. La 1893 biserica "SfântulIlie"este declarată biserică de mir.

Din 1991 au început și lucrările de consolidare și de restaurare, prin grija ieromonahului Iezechiel Ariton, lucrări care se desfășoară și astăzi.

BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI DIN FRASINU

Este o biserică parohială cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită  din vălătuci în anul 1836 de proprietarul Străjescu. Pe parcursul deceniilor biserica a fost refacută în diferite etape. Înanul 2008 a fost refăcut acoperișul bisericii.

BISERICA SF.AP.PETRUȘI PAVEL

A fost edificată în 1990 peruinele unei biserici din cărămidă cu temelie de piatră care aveahramul Sf.Nicolae (1895), care la rândul ei a fost ridicată pe ruinele unei biserici din lemn. Noua biserică a fost sfințită la 27 decembrie 1991 de Prea sfințitul IoachimVasluianul. După cum reiese din însemnările făcute pe Sfânta Evanghelie, picture a fost resfințită de Preasfințitul Eftimie, la terminarea acesteia, în Aprilie 1996